Compania de Apă Someș: "Bărcile și pontoanele de pe Tarnița nu afectează calitatea apei de la robiet"

cabana vasile ilea psd tarnita

Un nebun aruncă o piatră în apă şi zece deştepţi aruncă după el ca să înţeleagă fenomenul...”

Reprezentanții Companiei de Apă Someș îl contrazic categoric pe deputatul Adrian Dohotaru inițiatorul petiției “SOS Tarnița-Nu poluați apa pe care o bem“. Potrivit specialiștilor CAS, calitatea apei băută de clujeni nu este afectată de bărcile cu motor și, mai mult decât atât, în prezent Tarnița nu deservește cu apă județul Sălaj. 

“Apa care ajunge în stația de tratare de la Gilău este preluată din lacul Tarnița, prin 6 guri de captare, de la adâncimea medie 10-20 de metri. Noi avem un contract, pentru că noi cumpărăm apa brută. Cumpărarea apei de la Tarnița se face în baza unui contract care stabilește parametrii de calitate ai apei brute care trebuie îndepliniți când ne-o furnizează ei înainte de a ajunge în stația de tratare. Noi facem analiză periodică a apei pentru a ne asigura că nu intră nimic în afara acelor parametri. Nu a fost nicio situație în care acei parametri au fost depășiți. Creșterea cantității de materie organică în apa din Tarnița nu este istoric crescută în ultimii ani ci variază de la anotimp la anotimp, în funcție de ce intră în lac ca și pâraie, afluenți ai lacului. Există acel plan de prevenire a poluării care a inventariat tot ce ar putea afecta calitatea apei brute pe termen lung. În urma discuțiilor avute cu colegii de la departementul de calitate, nu atât barca cu motor ar fi o problemă ci cumulul tuturor acestor factori și în principal era pericolul taninului. Taninul rezultat din zecile și sutele de gatere private ilegale din zona montană. Ajungea rumegușul în apă, elibera taninul și ajungea în lac. Noi nu întrevedem un pericol bărcile cu motor. Ideea este următoarea: Este sursă de apă brută pentru populație deși inițial a fost gândit ca lac pentru producere de energie electrică. Nu există din punctul nostru de vedere un pericol privind calitatea apei brute pe care o primim noi CAS. Asta nu înseamnă că ne place faptul că are și altă destinație acel lac decât ca și sursă de apă. Noi am făcut încă din 2008, când a apărut acel HG de a permite navigația pe Tarnița, noi am făcut întâmpinări. Nu am primit răspuns, nu s-a rezolvat. Nu încercăm să pasăm responsabilitatea însă noi nu avem din păcate pârghiile necesare de a interzice navigatul pe lac. De fiecare data când ni s-a solicitat o opinie, nu considerăm că vreo activitate umană, că e turism, îmi pare rău pentru turism că e minunată zonă, dar din punctul nostru de vedere, susținem interzicerea a oricărei activitate umană în perimetrul zonei de protecție sanitară severă a lacului, perimetru care ar trebui să existe de când a devenit acel lac sursă de apă brută. Am vrea foarte mult să avem noi pârghii de sancționare dar trebuie înțeles că nu avem nicio pârghie la Tarnița așa cum nu am avut nici la Gilău pentru că nu e al nostru lacul. Noi putem, stric prin prisma faptului, să ne asigurăm că acea calitate a apei brute se încadrează în limitele stabilite prin contract. Parametrii de calitate a apei brute nu s-au modificat în ultimii 5 ani. Interzicerea navigației pe Tarnița nu ar crește calitatea apei, doar ar elimina un factor de risc. Este un factor de risc dar nu atât de mare cum sunt fosele septice sau rumegușul deversat în lac. Toate acestea împreună reprezintă un factor de risc. Zona se dezvoltă, se dezvoltă, se dezvoltă și e mai bine să suflăm și în iaurt”, a declarat Lucian Croitorul purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someș. 

barca pe tarnita

O parte dintre posesorii de pontoane și bărci cu motor susțin faptul că ambarcațiunile pe care le dețin sunt de ultimă generație, nepoluante și că principala sursă de poluare a lacului este deversarea apei menajere de la anumite constucții. 

“Că vorbim de pontoane. La câți kilometri de mal are Tarnița unde putem face plajă? Nicăieri, poate doar la coada lacului. Câtă populație e în Cluj? Câți vin să facă plajă sau să stea pe mal? Cu scandalul acesta nici cei care veneau nu mai vin. Oamenii vin să se recreeze. Hai să îi închidem să îi băgăm în mall. Am stat 19 ani în Germania. Câteodată îmi pare rău că m-am întors în România. Îmi pare rău că gândim prost. În primul rând trebuie să punem mâna să muncim și în al doilea râd să ne gândim când închidem un lucru. Ne-am gândit la fabrici, le-am închis. Nu sunt rentabile, uite că nu mai este industrie în țara asta.  Majoritatea au jet-uri noi. Ce poluează? Hai să închidem fabrica de jet-uri. Avem copii, angajați venim să ne oxigenăm. Cum? Câte variante are Clujul de recreere? Avem una și o închidem. S-ar putea reglementa foarte simplu. Dacă vrei să te dai cu jet-ul plătește o taxă anuală. Câștigă și statul român. Să pună pază ai avea de unde să îi plătești. Să se facă curățenie să îți fie drag să vi pe lac. Nu să scoată pontoanele că oamenii nu au unde să stea. Dacă ne uităm stau prin pădure ca maimuțele printre copaci și mulți lasă mizerie că-s needucați. Să le facem condiții decente. Nu e frumos să poluezi să arunci mizerii în apă trebuie să fim educați. Vă desfac în 2 minute jet-ul. Dacă vedeți o pată de ulei sau de benzină eu beau tot uleiul și benzina din rezervor. Când vin aici mă dau jumătate de oră o oră pe zi. 2-3 ore pe weekend. Dacă vor să le scoată să le scoată nu mai venim aici, mergem în altă parte. Cei care au fose septice și le deversează în lac, după părerea mea sunt niște nesimțiți. Eu nu aș putea face asta și apoi să fac baie sau să beau apă din lac sau acasă de la robinet în Cluj. Și asta se poate rezolva. Domnilor aveți cabane, rezolvați-vă problema să nu mai ajungă dejecțiile în apa lacului. E un lucru urât. Ei se uită la noi că poluăm. Noi nu poluăm și nu am supărat și nu am deranjat niciodată pe nimeni. Dacă lacul e navigabil nu e normal să vin să mă dau cu barca? Colibița l-a închis. Toate le-au închis. Ar trebui să ne schimbăm mentalitatea și să ne gândim să atragem turiști nu să îi dăm la o parte și pe cei care sunt. Trebuie să gândim occidental. În loc să spunem că închidem, hai să facem ceva bun, să ai unde sa bei o cafea sa te bucuri de priveliștea asta frumoasă “, a afirmat Vlad Lechințan unul dintre posesorii de ponton pe Tarnița. 

Garda Națională de Mediu - Comisariatul General Serviciul Comisariatului Cluj a efectuat în ultimii 4 ani doar două controale pe lacul Tarnița fără a aplica vreo sancțiune.   

“În ultimii 5 ani instituția noastră a efectuat două acțiuni pentru identificarea evacuării de ape uzate fecaloid-menajer (2015 și 2018) dar nu a constatat evacuări de ape uzate de la cabanele sau pontoanele din zona lacului Tarnița și nu a aplicat sancțiuni.  În conformitate cu prevederile HG 665/2008 pentru stabilirea nominală și pe porțiuni a căilor navigabile interioare ale României acumulările Tarnița și Fântânele sunt considerate căi navigabile interioare iar supravegherea și controlul navigației pe căile navigabile interioare ale României se exercită de către Ministerul Transporturilor prin Autoritatea Navală Română“, se arată într-o adresă transmisă Prefecturii Cluj în 10 septembrie 2019.

tarnita

Un alt propietar de barcă de pe Tarnița este de părere că Adrian Dohotaru caută prin acțiunea de interzicere a navigatului doar capital electoral.  

Nu vorbim doar de navigabilitate. Navigabilitatea este vârful icebergului. Ceea ce vrea domnul Dohotaru este o naționalizare. Problema a pornit de la faptul că omul nu a putut să coboare în 2-3 locuri peste proprietăți private la luciul de apă. A văzut garduri și s-o șucărit. Sunt proprietar vechi la Tarnița. Când erau puține proprietăți private, nu vă puteți închipui ce maldăr de gunoi era pe malurile lacului. Dohotaru s-a șucărit că nu mai au acces clujenii la lac. Nu este adevărat. Clujenii au acces la Tarnița. Parcelele private sunt undeva sub 5 % versus a statului român 95%. Dacă omul vrea să coboare la lac să se adreseze primăriei Gilău să îi amenajeze acces la lac. De ce vrea, pe banii mei, să coboare? Da să coboare  acolo unde își rupe gîtul. De ce vrea pe treptele mele? Eu am băgat bani în amenajarea scărilor și am și autorizație. Zice că dă înapoi Tarnița clujenilor. Dar când a fost a clujenilor? A aparținut oamenilor de aici din Gilău, din Mărișel. Că o să fie alegeri anticipate e 100%. Nu e curios că acuma s-a trezit el să facă valuri? Pe el nu îl deranjează că au decopertat asfaltul acesta de 2 lei în iunie și de atunci nu au făcut nimic. Nu l-a deranjat pentru că el nu este un om inovativ să spună hai să facem România mai frumoasă. El ce face? El își adună susținători pentru voturi.Tot ce am investit în Tarnița sub incidența legii care mi-a dat voie să fac ceea ce am făcut. Dacă îmi interzice înseamnă că cineva trebuie să mă despăgubească. Unde trece autostrada oamenii sunt despăgubiți. Unde este interes național fă și din lac interes național dar dă-mi banii pe care i-am investit aici. Vă dau un exemplu:  în sudul Austriei, pe lacul Wothersee, în anii 70-80 a devenit navigabil. S-au dat autorizări pentru bărci. Ulterior a devenit lac de acumulare pentru apă potabilă. Ce au făcut austriecii. Au oprit toate autorizările. Cererile depuse pentru autorizări de ambarcațiuni până la 31 decembrie din anul acela le-au acceptat. Exact acele autorizări sunt și în prezent. Nicio autorizație în plus. Nu poți fi o instituție care permiți accesul și pe urmă interzici. Dacă faci asta atunci plătești. Am avut control de la Apele Române. Dintre toți proprietarii din zonă au venit direct la mine pentru că eram singurul cu barcă cu motor. M-au întrebat dacă am autorizație pentru ponton. Le-am zis: știți diferența dintre ponton și debarcader? Au zis că da. Care? Au tăcut. Le-am explicat. Pontoul este o chestie mai mărișoară cu motor care se mișcă  din punctual A în punctul B și un debarcader este un lucru fix, care stă legat de mal. Asta poate să plece de aici? Nu, deci e debarcader. Nu, e ponton fix zice.  M-au întrebat dacă am autorizație pentru pontonul fix. Le-am zis că toate bărcile îmi sunt înmatriculate la Căpitănia Dej. Am fost cu pontonul acesta fix la Căpitănia Dej și nu mi-l înmatriculează din 2 motive: 1 e sub 7 metri nu necesită înmatriculare pentru că nu are motor și 2 este debarcader. Deci nu pleacă. În concluzie nu are nevoie de autorizare. Am mers la urbanism la Gilău să întreb dacă îmi trebuie autorizație pentru așa ceva au zis NU. Am mers la Apele Române, că așa a zis doamna respectivă și mi-a întocmit proces verbal că am ponton fix. Am întrebat ce trebuie să fac. A zis că nu pot face nimic și m-a chemat peste o săptămână două că poate până atunci serviciul juridic își dă seamă ce norme trebuie respectate ca să intru în legalitate. Adică, Apele Române nu știu ce acte îmi trebuie dar îmi cer autorizarea. Tot ce am aflat de la ei este că vor institui o taxă pe metru pătrat de debarcader/ponton. Atât am aflat de la ei. Asta va fi instituția care ne va închide lacul. Măsura de a opri navigabilitatea pe lac este o tâmpenie. De ce nu dă norme pentru gabarit, cai putere, viteze? Peste tot în lume așa este stabilit. În Croația nu ai voie la 150 de metri de mal. Nu cu ce viteză. Ai intrat în port, cu mai mult de 3 noduri, te amendează cu 700 de euro. Asta presupune efort. Ce vrea Dohotaru este o naționalizare pentru mine. Cabana nu mai valorează nimic. Terenul la Tarnița este de 100 euro metru pătrat cele de 5.500 metri. Cele mai mici sunt mult mai scumpe“ a afirmat Gabi Urcan, proprietar de barcă pe Tarnița. 

Activistul de mediu și vremelnic deputat în Parlamentul României, Adrian Dohotaru, dorește interzicerea ambarcațiunilor cu motor pe lacul Tarnița, principala sursă de alimentare cu apă potabilă a Clujului. În opinia lui Adrian Dohotaru, activitățile sportive și recreative care se desfășoară pe Tarnița respectiv construcțiile, mai mult sau mai puțin legale, sunt un potențial de poluare pentru sursa de apă a peste 550.000 de oameni.

“Am lansat o petiție “SOS Tarnița-Nu poluați apa pe care o bem“. Vrem să o aducem la 10.000 de semnatari pentru a avea cea mai mare petiție locală. Ca să spunem un NU apăsat poluării care are loc la Tarnița din cauza ambarcațiunilor motorizate. Am cerut către Hidroelectrica, către mai multe instituții care au atribuții de administrare în zonă, să intrezică ambarcațiunile   motorizate dar nu doar ambarcațiunile motorizate ci și construcțiile ilegale care nu ne lasă să ajungem la apă. În afara ambarcațiunilor motorizate am atras atenția cu privire la fosele septice pe care le au proprietarii în zonă și deversează în lac. Sunt și PET-uri aruncate de turiștii care vin în zonă motiv pentru care cerem o reglementare mult mai clară a situației. Au fost controale care s-au realizat pentru a vedea dacă ambarcațiunile motorizate sunt în regulă. Noi cerem să nu fie lăsate nicio ambarcațiune motorizată pe lac pentru că toate poluează. Că sunt reglementate sau nu, ele poluează oricum. Deși sunt unii așaziși pasionați de sporturi cu motor, eu nu le văd neapărat ca sporturi, care spun că nu poluează, datele arată foarte clar, literatura de specialitate pe care am citit-o  arată foarte clar că poluează. De la Tarnița vine apa pe care o bem, ea este filtrată, dar important este ca apa să fie cât mai curate. Asta înseamnă să nu vedem PET-uri și deșeuri aruncate în lac să nu avem deversări de la fosele septice ale proprietarilor și bineînțeles să nu avem ambarcațiuni motorizate. Noi susținem un turism cât mai prietenos cu mediul. Asta înseamnă că putem să mergem la Tarnița cu caiacul, să înotăm să avem acces la plaje publice care în momentul de față nu le avem accesibile pentru că accesul este blocat de construcții și de proprietari care și-au pus gardul ilegal până la lac, a declarat Adrian Dohotaru. 

tarnita1

Prefectul Județului Cluj a declarat că din 2020 lacul Tarnița nu va mai fi navigabil. 

“Am avut o discuție cu cei de la Hidroelectrica, cei care sunt de fapt administratorii atât ai barajului cât și a acumulării de la Tarnița. În urma discuțiilor a rezultat că mai au nevoie de câteva zile în care să vină să propună un regulament de navigabilitate. Ținând cont de faptul că este zonă protejată, cel mai probabil propunerea în regulamentul de navigabilitate va fi de interzicere a ambarcațiunilor cu motoare termice. Premisele sunt bune ca în 2020 lacul Tarnița să nu mai fie navigabil și implicit lucrurile să se îmbunătățească acolo.  Instituțiile statului au fost puse în mișcare de acum câteva săptămâni în sensul acesta. Toate instituțiile cu competențe în domeniu fac și în prezent și vor face atâta timp cât vremea o va permite, o inventariere a problemelor de acolo și vor aplica ceea ce prevede legea. Nu vor fi excepții și nu ne abatem de la anumite principii cum ar fi respectarea legii. Sunt informații că sunt persoane care încearcă să eludeze prevederile legale și a bunului simț până la urmă. Le-am cerut tuturor instituțiilor cu atribuții să se miște cât se poate de repede, cât se poate de eficient, pentru aducerea în legalitate. S-au aplicat amenzi pentru nerespectarea gospodăririi apelor, nu îmi amintesc să se fi dat amenzi pe ceea ce ține de construcții dar acest aspect este în analiză. Soluția sau rezolvarea vine din respectarea legii. Am discutat cu conducerea Hidroelectrica și vor veni cu o propunere de regulament  de navigabilitate marți. Există mai multe acte normative care reglementează situația de la Tarnița. Situația este complexă dar în ceea ce privește navigabilitatea ulterior introducerii lacului Tarnița în anexa HG-ului care stabilește că este un lac navigabil, a apărut o altă hotărâre de Guvern care instituie faptul că este zonă protejată. Acolo nu se poate pune problema navigării. Nu se pune problema interzicerii bărcilor cu vâsle, pluta sau alte ambarcațiuni de acest gen. Cu siguranță dacă am lua un petrolier de pe Dunăre și l-am transporta pe Tarnița în condițiile de față, în accepțiunea unora, totul ar fi perfect normal și legal pentru că este un lac navigabil.  În accepțiunea mea nu este normal și am luat măsuri în acest sens. Vom facem demersurile necesare astfel încât lacul Tarnița să fie scos din anexa HG-ului privind navigabilitatea”, a afirmat Ioan Aurel Cherecheș, prefectul județului Cluj. 

Pe Tarnița plaje publice nu prea sunt. Există câteva zone numite impropiu plaje pe care a fost adus nisip tocmai de cei pe care îi acuză deputatul Dohotaru că poluează lacul cu bărcile cu motor. Aceste plaje au fost amenajate cu panouri  de informare care spuneau că zona respectivă este proprietate privată dar cu toate acestea accesul publicului este permis cu condiția păstrării  curățeniei. Ulterior accesul a fost blocat din cauza mizeriei pe care o lăsau în urmă turiștii ocazionali. Partenerii parlamentari susținători ai campaniei  SOS Tarnița au sub vilele ridicate pe malul lacului ziduri de beton mai mult sau mai puțin autorizate. 

 

 

 

 

Category