Remus Lăpușan, candidatul PRO România la funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj, în interviul acordat InfoCluj.eu a făcut o scurtă analiză a administrației județene și a dezvăluit câteva dintre planurile sale privind modul în care ar trebui condus județul.
Clujul se apropie de un milion de locuitori și e în continuă creștere. Care sunt soluțiile de trafic pentru următorii 20 de ani?
Aceasta este într-adevăr una dintre marile provocări cu care ne vom confrunta cu toții, de la simpli cetățeni, la autorități locale, regionale, naționale și chiar europene. Dacă nu am depinde destul de mult de partenerii noștri (inclusiv europeni), am putea propune soluția trenurilor de mare viteză pe perne de aer, un concept pe care asiaticii îl exploatează cu succes. Pe termen lung, cu siguranță ne vom îndrepta spre inovații tehnologice care astăzi sunt încă în teste. Până atunci însă, suntem nevoiți să ne adaptăm rapid la realitățile momentului și să găsim cele mai eficiente soluții într-o ordine firească, începând cu infrastructura rutieră, aeriană și ulterior, feroviară. O prioritate a mandatului meu vor fi centurile pentru zona metropolitană, pentru că este nepermis ca azi, în anul 2020, să avem trafic greu prin mijlocul unor zone de locuințe familiale (cum ar fi în Florești, Gilău șamd). Apoi, trebuie avută în vedere extinderea pistei Aeroportului, un proiect aflat în lucru la Consiliul Județean, pentru că este un obiectiv de interes strategic regional și cred că trebuie să fie susținut de toate partidele. Și nu în ultimul rând, un proiect pe care-l am în vedere de mult și pe care-l voi dezvolta cu siguranță este modernizarea infrastructurii de transport feroviar și conectarea la magistralele continentale, pentru că, pe termen lung, transportul prietenos cu mediul va deveni prioritar și necesar.
Cum poate fi îmbunătățită calitatea vieții locuitorilor din județ (în ceea ce privește drumurile, serviciile medicale, turismul)?
Drumurile în sine trebuie modernizate, mai ales în mediul rural și în zonele montane, pentru că acolo sunt cele mai mari probleme. Aici nu ai ce să inovezi foarte mult. Cu siguranță, la nivel de trafic e nevoie de fluidizare, care va fi dată de noi centuri ocolitoare, dar și de noi tehnologii în domeniul mijloacelor de transport şi aici ne propunem creşterea interesului pentru asigurarea unui transport (în comun) ecologic. La nivel de servicii medicale, se pare că spitalele gestionate de Consiliul Județean ridică mari semne de întrebare sau chiar nemulțumiri în rândul populației. Trebuie făcut un audit de performanță și luate măsurile care se impun. Sunt de acord că vor fi necesare și modernizări, dar într-un județ cum e Clujul, cu un buget generos, nu prea sunt scuze nici la capitolul acesta. Standardele de calitate sunt impuse de management. Dacă dorim să le asigurăm cetățenilor servicii medicale de calitate, trebuie să venim în întâmpinarea nevoilor celor mulți, în special vârstnici și persoane din mediul rural, pentru că cei tineri, angajați în multinaționale, au de regulă contracte cu spitale private. Iar la nivel de turism, e mai degrabă nevoie de o strategie care să integreze mai multe ramuri care s-au dezvoltat deja – cum ar fi turismul cultural sau de evenimente - cu celelalte ramuri care stagnează și cu o infrastructură adecvată. Începem cu infrastructura și apoi vom lucra pe două planuri: pe de o parte, să avem un brand turistic al Clujului și să ne ocupăm de tot ce înseamnă construcția și promovarea acestui brand, iar pe de altă parte, să asigurăm un cadru propice dezvoltării unor servicii conexe, care să facă experiența turistică mai plăcută și mai complexă.
Este groapa de gunoi făcută de Consiliul Județean o soluție viabilă pentru deșeurile clujenilor sau ar trebui construit un incinerator?
Groapa de gunoi de la Pata Rât este și va rămâne o pată pe obrazul autorităților județene și în special, pe al lui Alin Tișe, pentru că s-a tergiversat până la saturație rezolvarea situației de acolo, cu efecte dezastruoase pentru mediu și populație pe termen lung. Cu orice vine să se mai laude în fața publicului, pata e tot acolo. Și în ultima vreme au cam tras batista pe țambal, au apelat la tot felul de soluții de avarie, cum ar fi instalarea unei stații de tratare a levigatului. Aceasta rămâne o soluție temporară, pe termen lung va fi nevoie în continuare să eliminăm într-o proporție mai mare infiltrațiile toxice din zonă. O analiză complexă, efectuată de o echipă de specialiști în mediu, în tehnologii de management al deșeurilor, în dezvoltare urbană și așa mai departe trebuie să ofere un plan de acțiune – pentru că nu va fi vorba de o singură soluție punctuală, ci de un cumul de măsuri - pentru a revitaliza zona și a neutraliza deșeurile. Nu știu cât poate dura și cât se mai poate repara. Acum, de două luni, Alin Tișe a anunțat cu surle și trâmbițe inaugurarea noului Centru pentru Managementul Integrat al Deșeurilor. A durat ”doar” 8 ani să fie finalizat. Nici nu are sens să mai comentez.
Ce oferă PRO România în plus față de ce s-a realizat în județ până acum, după două mandate PNL?
Foarte multe. Atuurile cu care noi ieșim în fața cetățenilor vizează ceva ce liberalii nu le-au oferit: o preocupare constantă pentru creșterea calității vieții pe mai multe paliere, nu doar pe cele care constituie baza unei dezvoltări economice, așa cum s-a întâmplat până acum. Desigur, ne ocupăm și noi de infrastructură, de investiții, de modernizări și de eficientizări, pentru că suntem conștienți că dezvoltarea durabilă se bazează pe o economie funcțională, capabilă să asigure bunăstare generală. Dar noi propunem ceva mai mult: o stare generală de bine. Iar aceasta va fi dată de educație de calitate, accesibilă în mod echitabil tuturor categoriilor sociale, de o protecție sporită a stării de sănătate la nivelul întregii populații, de acces la sport, cultură și divertisment, precum și de posibilitatea de a-și cultiva anumite pasiuni sau hobby-uri, de politici verzi și proiecte pentru trecerea la energie regenerabilă și de protecție a mediului, de cultivarea identității locale și de promovarea brandurilor clujene, de implicarea cetățenilor în procesul decizional. Pentru că toate acestea sunt necesare ca un cetățean să se simtă bine, atașat și implicat în comunitatea în care trăiește.
Care sunt primele 5 măsuri pe care le veți lua în calitate de președinte de Consiliu Județean?
Având în vedere situația educației din România, despre care se vorbește de mult, dar care a început să ne sperie abia acum, ca urmare a pandemiei cu care ne confruntăm, prioritatea zero pentru mine va fi să asigur accesul echitabil la educație pentru toți copiii din județ. Digitalizarea este oricum un trend care vine peste noi, fie că ne place, fie că nu, așa că nu mai avem nicio scuză să nu asigurăm accesul la educație digitală, chiar și ca soluție complementară pe lângă școala clasică. Așadar, voi asigura dotarea cu laptopuri sau tablete și acces la internet, din bugetul Consiliului Județean, acolo unde posibilitățile financiare ale părinților sunt limitate. Un alt proiect la care țin este asigurarea unor servicii medicale primare la nivelul întregului județ și în special în mediul rural. Avem zone cu populație îmbătrânită, care se confruntă cu dificultăți de a primi și cele mai elementare servicii de îngrijire medicală. Spre aceștia trebuie să mergem noi, cu asistență medicală și dotări corespunzătoare, pentru că nu-i mai putem aduce spre Cluj-Napoca, ei refuzând de multe ori cu îndârjire acest lucru. Tot pe lista de priorități se găsește și un proiect care prevede încurajarea consumului de produse locale, prin dezvoltarea unui lanț de magazine alimentare care să asigure desfacerea pentru toți producătorii din județ, indiferent că vorbim de produse de origine animală sau vegetală. Mulți producători ni s-au plâns că se confruntă cu dificultăți în desfacerea producției, așa că trebuie să venim în sprijinul lor la acest capitol. Apoi, trebuie să discutăm de o reorganizare a structurilor din cadrul Consiliului Județean, astfel încât să avem direcții de funcționalitate interconectate între ele, dar fiecare cu propria strategie: infrastructură, sănătate, educație, cultură, fonduri nerambursabile etc. Și, nu în ultimul rând, e nevoie de o nouă organigramă, de niște criterii de performanță la nivelul funcționarilor și chiar de specializări suplimentare, adaptate realităților curente.
Care sunt soluțiile pentru salvarea Clujana, SPP, DRDP?
O reorganizare la nivel de management și o profesionalizare a unor membri cheie din echipele de lucru, pentru că performanța vine din strategie și viziune de management combinate cu muncă de echipă și standarde ridicate în implementare.
Considerați că județul Cluj a atras suficiente fonduri europene? Ce proiecte pe fonduri veți implementa?
Clujul nu a fost fruntaș la atragerea de fonduri europene, dar mai are timp să recupereze. Fondurile europene sunt structurate pe programe de finanțare care urmăresc anumite direcții și priorități de dezvoltare la nivelul întregii Uniuni Europene. Pentru exercițiul financiar 2021-2027 sunt și alte programe și alte linii de finanțare decât până acum, așteptăm să vedem cum sunt organizate programele de dezvoltare regională, dar cu siguranță vom iniția proiecte atât la nivel de comune, cât și la nivel de județ, pe domenii de la infrastructură la dezvoltarea de centre de inovare tehnologică, de la surse de energii regenerabile la investiții în servicii de sănătate de calitate.
