Tinerii care aleg calea grea pentru a se realiza: devin antreprenori în domeniul producţiei alimentare

bogdan moga

În loc să plece în afară pe un job bine plătit şi fără bătăi de cap, unii tineri rămân în ţară. Acumulează experienţă profesională iar apoi intra în lumea antreprenoriatului. Este şi cazul lui Bogdan Ghinet care a observat cum anual în România se aruncă mii de tone de fructe proaspete. Ideea de business s-a născut din revolta acestuia când a văzut câtă risipă de fructe se face la noi în ţară. Aşa că s-a hotărât să-şi deschidă un business care să proceseze fructele proaspete. Bogdan Ghineț este absolvent de Științe politice și deține un master în Studii de securitate și Integrare Europeană. Are o experiență de 10 ani în implementarea proiectelor cu fonduri europene și naționale. De cinci ani însă, a devenit antreprenor și comercializează fructe deshidratate. Produsele au ajuns inclusiv în București într-un lanț de 15 magazine, iar între timp, antreprenorul a investit în propria unitate de procesare. Tânărul întreprinzător speră ca această investiție în propria fabrică să îi aducă, pe lângă autonomie și posibilitatea de a-și diversifica oferta.

Cum v-a venit ideea de a aduce ceva atât de la îndemână și totuși nu foarte popular pe piața de consum?

Timp de mai bine 12 ani m-am ocupat de implementare de proiecte cu fonduri europene şi naţionale. În toată această perioadă această m-am intersectat cu diferite afaceri realizate de români (şi nu numai) care mi-au insuflat dorinţa de a produce, aici, în România, cu forte locale, pentru dezvoltarea personală şi locală. Şi am văzut câte lucruri se fabrică în România şi foarte multă lume nu ştie. Având posibilitatea de a circula în toată ţara, am văzut şi foarte multe livezi părăsite sau îngrijite foarte puţin, dar care paradoxal aveau producţie de o calitate deosebită. Întrebând de curiozitate cum valorifică produsul final, am fost dezamăgit să văd că le exportau ca materie primă, materie ce apoi se întorcea sub diverse forme în România. Din păcate, majoritatea oamenilor din agricultură sunt preocupaţi doar de producţia brută, fără a acorda atenţie deosebită valorificării produsului la adevarata valoare. Am decis să încep activitatea de deshidratare în 2015 iar la acel moment această nişă nu era exploatată. Am ales mărul ca prim fruct pentru deshidratare deoarece era la îndemână. Iniţial, am dorit să fac un cuptor la Iaşi, dar analizând toate costurile implicate şi fiind la început, am decis că mai întâi să testez piaţa să văd reacţiile oamenilor. Astfel, am identificat un procesator în Olt, cu atestat tradiţional, care s-a oferit să mă ajute în demersul meu. Merele, caserolele, etichetele erau realizate în Iaşi, doar procesarea o făceam la ei. În octombrie 2015 am intrat pe piaţă cu acest produs, timid, dar cu mult entuziasm. Lumea a început să cunoască produsul sau să şi-l amintească din copilărie. Peste 90% din cei ce îşi aminteau de acest produs, şi-l aminteau de la bunici. Asta mi-a confirmat că alegerea denumirii a fost corectă. Colaborarea cu partenerul din judeţul Olt a durat până în 2016, timp în care mi-am dat seama că pentru a putea intra în lanţurile de magazine trebuie să am propriul punct de procesare pentru a putea diminua din costuri. 

Ați readus pe piața un preparat pe care poate mulți dintre noi îl uitasem: scrijelele de mere. Unora ne aduce aminte de copilărie. Totuşi pentru cei care nu au auzit, ce înseamnă scrijele de mere?

Scrijele este un regionalism utilizat în zona de nord a Moldovei și conform dicționarului înseamnă felie subtire. În mentalul colectiv scrijeaua estea acea felie subtire de cartof care se usuca pe plita în serile de iarna. Dar, în realitate, scrijelele reprezintă orice forma de felie subţire de fruct sau legumă. Prin urmare, inclusiv merele deshidratate sunt cunoscute sub denumirea de scrijele. Încă de la început mi-am dorit sa aduc clienţilor mei o amintire din copilărie.

De ce credeți că este important să ne întoarcem la origini, la produsele de odinioară?

Consider ca este important să ne întoarcem la origini din mai multe motive: În primul rând este vorba despre faptul că sprijini un producător local care la rândul sau oferă de muncă unui număr mai mare sau mai mic de angajați. Practic, banii rămân în comunitate și aceasta se dezvoltă și crește nivelul de trai al acesteia. În cazul produselor procesate, cum este cazul fructelor deshidratate, există și o susținere pe orizontală a altor afaceri deoarece etichetele și ambalajele sunt realizate tot local. În al doilea rând, ai posibilitatea de a vedea unde se produc fructele şi legumele sau unde se procesează, prin urmare, ai siguranța a ceea ce cumperi. Apoi mai este şi impactul din punct de vedere al logisticii: ca să aduci fructe şi legume proaspete sau procesate din ţări precum China, Turcia, Brazilia sunt foarte multe costuri de logistică care se adaugă costului final al produsului. În plus, tot ce înseamnă logistică are impact și asupra mediului prin consumul de combustibil al mijloacelor de transport și emanaţiile de CO2. Nu în ultimul rând cred că trebuie să fie și o chestiune de mândrie locală, faptul că ești un consumator de produse locale şi naţionale.

Vă procurați materia primă din livada proprie? Este îndeajuns materia primă sau cumpărați și de la alți producători de fructe?

Dețin și o mică livadă cu meri din care am reușit să utilizăm o parte din producție în ultimii 3 ani de zile și îmi doresc să o extind pentru a ne asigura într-o proporţie din ce în ce mai mare materia primă de care avem nevoie. În schimb, avem livezi chiar în aproprierea punctului de procesare și cumpărăm de la ei diferența de fructe de care avem nevoie. În funcție de tipul de fructe, cumpărăm și din alte judeţe învecinate.

Cât de greu este de obținut gustul autentic, acela ca la bunica?

Gustul în sine nu a fost greu de obţinut deoarece la noi procesul este foarte simplu: fructele sunt doar deshidratate. Mai greu a fost să ajungem să realizăm infrastructura necesară pentru a pune în mişcare tot fluxul de producţie: identificarea spaţiului, amenajarea, achiziţia de echipamente.

Intenționați să extindeți afacerea în afara granițelor țării. De ce credeți că străinii ar fi interesați să achiziționeze scrijele de fructe?

Am testat deja în câteva ţări: Marea Britanie, Belgia, Germania şi urmează şi anul acesta să continuăm  identificarea de magazine partenere din alte ţări cu care să putem colabora. Străinii sunt interesaţi de fructe deshidratate în primul rând pentru proprietăţile lor şi pentru gust. Pentru unii este ceva nou, pentru alţii este o obişnuinţă însă poate să reprezinte o oportunitate să încerce şi alte gusturi. Ne dorim ca în timp  să reuşim să exportăm şi emoţia pe care o transmite pe plan intern amintirea bunicilor.

Trendul acesta  în care oamenii cumpără din producţia locală devine din ce în ce mai accentuat. De ce credeți că românii tind tot mai mult să se orienteze spre alimentele autohtone?

După anii 90 când tot ce era importat era privit cu multă bucurie, în timp oamenii și-au dat seama că ceea ce au început să consume nu era apropiat de gusturile pe care le aveau din copilărie. Apariţia multiplelor boli generate și demonstrate de alimentaţia super procesată, aditivată, cu o mulțime de elemente chimice, i-a determinat pe oameni să înțeleagă că o alimentaţie sănătoasă reprezintă o garanţie pentru o viața sănătoasă. Pe măsura ce nivelul de trai a crescut, oamenii și-au îndreptat privirea și spre sănătate și oamenii au început să caute și să consume cât mai multe produse naturale și cât mai puțin procesate. Tendinţa este într-o continuă creştere, mai ales după ce veniturile oamenilor au început să crească și au început să calătoarească în alte ţări cu tradiție în ceea ce privește alimentaţia sănătoasă.

 În afară de mere, mai aveți în portofoliu și alte fructe. Care sunt acestea?

Da, în momentul de faţă, deshidratăm mere, prune. gutui, caise, mure, truguri, iar anul acesta vom adăuga noi fructe în portofoliu cum ar fi: pere, goji, afine şi zmeură. În plus, în afară de fructe, avem în plan să abordăm și zona de legume deshidratate deoarece este o cerere din ce în ce mai mare pe această zonă.

mere

Ce fruct preferă oamenii cel mai mult?

Cele mai consumate sunt merele deoarece sunt mai accesibile ca preț și sunt cele mai moi. La restul, este o chestiune de gust. Unii preferă prunele, alții caise, alții gutuile.

În procesul de producţie o parte din fruct se aruncă. V-aţi gândit la soluţii în vederea reducerii risipei de materie primă?

Din acest an o să începem cel puțin o colaborare cu un producător de mâncare pentru animale care o să utilizeze părțile dintr-un fruct pe care nu le utilizam în consumul uman. Cotoare, părți mai moi din fruct care nu se pot utiliza pentru consumul uman sunt deshidratate și sunt transformate în faină pentru diverse animale. Astfel, nu avem pierderi când utilizăm la maxim materia primă.

Ați trecut recent la ambalarea în hârtie reciclabilă, adica la un ambajal prietenos cu mediul. Cum au reacționat consumatorii la această schimbare?

Impactul a fost unul considerabil. Schimbarea s-a văzut în scurt timp în comenzile primite și în faptul că magazinele şi băcăniile care ne-au refuzat în trecut au ajuns să ne caute ei pentru colaborare. Pe lângă ambalarea în hârtie reciclabilă, am modificat și eticheta produselor iar această dublă modificare ne-a adus la un alt nivel.

Aveţi deja mai bine de 5 ani de când v-aţi lansat pe piaţă. Având în vedere că în randul multor oameni mentalitatea este că în România nu merge nimic, dumneavoastră sunteţi mulţumit de evoluţia afacerii?

Evoluţia afacerii trebuie văzută în doua etape. Prima etapa a fost între septembrie 2015 şi iulie 2018. A doua etapă a început în august 2018 şi continuă până în prezent. În prima etapă am pus bazele conceptului și am testat impactul fructelor deshidratate asupra oamenilor. În această etapă deshidratarea era externalizată, activitatea noastră era doar de vânzare și promovare. Reacţiile oamenilor mi-au confirmat în primul rând că denumirea brandului ales a fost una potrivită, 90% din cei ce au gustat au spus instant ca așa făceau bunicii lor, fără a vedea denumirea produsului. Acest aspect mi-a dat încredere că abordarea avută de la început a fost una corectă. A doua etapă a însemnat practic startul producției de fructe deshidratate în care controlul era în totalitate în mâinile noastre. Evoluţia afacerii a fost una naturală, cu dezvoltare în etape, cu parteneriate noi în fiecare lună. Din august 2018 până la final de an ne-am ocupat de pregătirea spațiului de producție, a autorizaţiilor de funcționare iar spre final de 2018 am reușit să facem primele scarjele de fructe deshidratate în propria fabrică.

Unde vedeți businessul peste 5 ani?

Ne dorim să ne extindem pe mai multe direcţii şi să creştem capacitatea de procesare astfel încât să devenim competitivi şi pe piaţa internaţională. Să ducem gustul copilăriei noastre şi peste hotare la cât mai mulţi oameni.

 

Category

aeroport

Profile picture for user InfoCluj.eu